60-63: Conform tradiției, sfântul Apostol Andrei, propovăduiește Evanghelia la Tomis și în Sciția Minor (Dobrogea)

290-300 – Evanghelicus, originar din Tracia, este primul episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (azi Constanța).

306 - În timpul împăratului Galerius a fost executat Sfântul Lup din Novae, probabil de origine dacă. Acesta era un discipol al Sfântului Dimitrie, executat la Salonic în același an.

325 – Potrivit lui Eusebiu din Cezareea și Teofil al Goției, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea participă și un episcop „scit”, posibil activ în Dobrogea și un episcop din Dacia.

380-390 – Păstoria episcopului Gherontie (Terentie) la Tomis. Participă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. Contribuie la răspândirea creștinismului și dezvoltarea vieții monahale în Dacia Pontică.

435 – Sf. Ioan Casian, originar din Dobrogea, decedat la Massilia (azi Marsilia, Franța).

470-545 Cuviosul Dionisie Exiguul, teolog originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la Nașterea Domnului, sistem de numărare utilizat atât în calendarul iulian cât și în calendarul gregorian

1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Țara Românească. Înființarea episcopiilor Râmnicului și Buzăului.

1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Țărilor Române.

1508, 11 August – trecerea la Domnul a Sfântului Nifon, Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit și în Țara Românească.

1392 - Monahul Filotei întemeiază astfel prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească, la Mănăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân.

1517, 15 August - Târnosirea Mănăstirii Curtea de Argeș. Conform descrierii lui Gavriil Protul de la Muntele Athos, la această slujbă au fost prezenți, în afară de Neagoe Basarab și familia sa, curtenii și boierii țării, precum și Teolipt - Patriarhul Constantinopolului - însoțit de un mare sobor: toți arhimandriții și egumenii mănăstirilor din Muntele Athos și tot clerul din Țara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie. De asemenea, a fost de față mulțime de popor venit din aproape toate colțurile țării.

1593-1601 – Domnia lui Mihai Viteazul în Țara Românească, apoi (din 1600) și în Moldova și Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri românești către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina mănăstirii Simonopetra „biserica din București înoită și înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curții sale, biserica al cării nume, Mihai Vodă, îl amintește încă”

1658 - Sfințirea bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena (actuala catedrală patriarhală), ctitoria voievodului Constantin Șerban.

1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgoviște la București.

1688 - Este tipărită la București „Biblia lui Șerban Cantacuzino”, prima traducere completă a Bibliei în limba română, la inițiativa voievodului Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688).

1407 – Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița, ctitorie a lui Alexandru cel Bun.

1457-1504 – Domnia Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

1466-1470 – Construcția mănăstirii Putna.

1488 – Construcția Mănăstirii Voroneț.

1508-1528 – Păstoria mitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei.

1639, 6 Mai - Sfințirea Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a voievodului Vasile Lupu.

1641 - Aducerea moaștelor Cuvioasei Parascheva la Iași.

1671-1674, 1675-1686 - Păstoria mitropolitului Dosoftei al Moldovei.

1673 - Apare Psaltirea în versuri a lui Dosoftei.

1775 – Cuviosul Paisie de la Neamț se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi de la Muntele Athos și se stabilește la Mănăstirea Dragomirna, începându-și lucrarea de îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al monahismului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea Filocaliei.

1205 – Mențiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moșiile cneazului Bâlea”.

1370 – Întemeierea Mitropoliei Severinului.

1570 – Apar la Brașov Liturghierul și Psaltirea tipărite în limba română de diaconul Coresi.

1648 - Apare Noul Testament de la Alba-Iulia, sub îngrijirea Sf. mitropolit Simion Ștefan.

1701, 19 Martie - A doua Diplomă leopoldină desființează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înființează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).

1744 – Acțiunea monahului Visarion Sarai în Transilvania: propovăduiește apărarea și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocși.

1759-1761 – Răscoala condusă de monahul Sofronie de la Cioara.

1829 – Începutul păstoririi episcopilor ortodocși români la Arad.

1846-1873 – Activitatea lui Andrei Șaguna în Transilvania ca vicar, episcop (din 1848) și apoi mitropolit (din 1864). Prăznuit ca sfânt (30 noiembrie).

1856-1858 – Apare Biblia ilustrată a lui Andrei Șaguna la Sibiu

1864, 24 Decembrie - Reînființarea Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei, cu reședința la Sibiu.

1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova și Țara Românească.

1863, 13 Decembrie - Adoptarea Legii secularizării averilor mânăstirești. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât și a celor pământene) intră în posesia statului

1863 - Stabilirea limbii române ca unică limbă de cult pe teritoriul Principatelor.

1864 - Decretul-Lege privind reglementarea schimei monahale impune o limită inferioară de vârstă (50 de ani pentru femei, 60 pentru bărbați) și necesitatea de a avea studii teologice pentru a putea fi primit în monahism.

1872 - Biserica Ortodoxă Română devine autocefală, prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică față de Patriarhia Constantinopolului. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de București, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

1919, 23 Aprilie - Mitropolia Ardealului se unește cu Biserica Ortodoxă Română.

1925, 4 Februarie - Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăște înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române.